luni, 11 ianuarie 2016

Acum sunt acolo...trag de carutul ala de butelie cat ma tin puterile!Papusa nu se comporta cum vreau asa ca incep sa o cert ,dupa care ma gandesc ca mai bine as tunde-o pentru a mia oara - sa fie la moda.Pana sa ajung la instrumentul cu pricina imi trece cheful si incep din nou sa trag de carut cu stoicism printre gropile din asfalt.Ma gandesc ca mi-ar trebui si un loc in care sa-mi pun biberoanele (pe care nu le aveam) si paturica si toate celelalte, deci imi iau o carpa pe care o prind sub carut,dar care tine sa ma enerveze - renunt si la ideea asta.Acum incep sa imping de carut pana cand ma plictisesc de strabatutul intregii curti. Ma indrept catre mamaie si ii cer un cutit - imi da unul care nu mai taie de cativa ani, cu varful tocit.Imi culeg buruieni verzi si incep sa le tai ( adica rup) cu incredibilul ustensil,apoi strang niste pamant intr-o cratita uitata de lume,pun apa ,amestec si adaug "verdeata"...ma plictisesc si de asta destul de repede.Ma duc la tabla mea agatata de gardul subred,iau in mana bucata de creta( nu era tocmai creta) si schitez ceva litere drept titltu, apoi incep: "Liniste!"...



how much time do we have? not a lot!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu